marți, 16 august 2011

Micul afacerist

Luca si Ilinca in vizita primesc fiecare cate 20 de lei sa-si ia ce vor ei. Ilinca, o domnisoara in devenire careia nu-i sade bine cu banii in portofelul turcoaz cu roz si plin de sclipici, hotaraste in Ikea ca vrea un morcov mare de plus. Perfect, zice mami, se incadreaza in buget. Lui Luca mami ii propune o lampa de birou, ar cam fi avut nevoie. Urmeaza urmatorul dialog intre mami si Luca:
- Luca, as zice sa luam o lampa de birou, uite, ai nevoie si oricum ai jucarii cu sacii. Hai sa luam ceva folositor.
- Nu vreau lampa de birou,n-am nevoie, nu vreau nimic de aici, imi tin banii in pusculita.
- Bine mami, atunci o sa iau lampa de birou si am s-o platesc din banii mei pentru ca ai nevoie de ea.

Cateva ore mai tarziu, in masina, in drum spre casa,Luca intreaba:
- Mami, cat a costat lampa de birou?
- 11,99 lei.
- Mami, mai ai bonul?
- Poftim, ia de-l citeste, daca nu ma crezi.
- Mami, m-am hotarat. Platesc lampa de birou din banii mei. Dar nu uita sa-mi dai restul, te rog. Sa-l pun la pusculita. :)))))

M-a umflat rasul si i-am explicat ca nu-i ajunge alocatia pe un an sa-si plateasca toata inghetata consumata de el in vara asta. Atunci a renuntat si la rest. :))

sâmbătă, 19 martie 2011

Sfaturile copilului pentru părinţi

Manuţele mele sunt încă mici, de aceea nu te aştepta la perfecţiune cand fac patul, cand pictez sau cand arunc mingea. Treaba pe care am făcut-o eu, te rog să nu o faci încă o data. Voi simţi că nu am făcut faţă aşteptărilor tale.Încearcă să iei partea bună din tot ceea ce fac; bucură-te că m-am chinuit să mă închei singur la bluziţă, chiar dacă m-am încheiat greşit, fii mandru că m-am chinuit să mă leg singur la pantofiori, chiar dacă n-a ieşit decat un nod.

Picioruşele mele sunt încă mici, te rog frumos nu face paşii mari, ca să pot ţine şi eu pasul cu tine. Nu uita că sunt la început de drum. Ai răbdare cu mine. Voi în viaţă totul, dar treptat, treptat. Nu mă grăbi, nu mă condamna şi nu te supăra pe mine. Lumea aceasta are atatea mistere pentru mine, iar tu trebuie să-mi fii învăţător pe drumul vieţii.

Ochii mei sunt încă mici, nu am văzut lumea aşa cum ai văzut-o tu. Te rog, lasă-mă să aflu totul, fără să mă pedepseşti pentru curiozitatea mea. Şi nu mă limita inutil.
Nu te enerva cand întreb prea mult, prea des cateodată, acelaşi lucru. Eu nu cunosc lumea din jurul meu, fă-ţi te rog timp şi pentru mine explicandu-mi ce ştii despre lumea aceasta şi fă asta bucuros şi plin de dragoste. Nu te teme să-mi fixezi limite şi reguli. Sigur le voi respecta dacă eşti consecvent în aplicarea lor. Însă dacă astăzi spui una şi maine alta, sigur voi deveni confuz şi nu voi mai şti ce este interzis şi ce nu.

Nu mă compara mereu cu fraţii mei, cu colegii sau cu oricice altcineva. Sunt unic şi niciodată nu voi fi la fel ca alţii. Sigur am şi eu ceva special, fă-ţi doar puţin timp şi vei vedea şi părţile mele bune.

Eu nu voi fi pentru multă vreme copil, lasă-mă să-mi trăiesc copilăria şi să mă bucur de ea. Nu-mi încărca programul cu tot felul de lucruri care nu sunt pentru varsta mea. Acum lasă-mă doar să mă joc.

Sufletul meu este foarte sensibil, sentimentele mele sunt foarte gingaşe. Nu mă face mai mic decat sunt! Fii înţelegător la greşelile mele şi stangăciile pe care le fac mereu. Dacă mă critici constant, voi deveni stingher şi lipsit de încredere în forţele proprii. Poţi să-mi critici faptele, fără să mă critici ca persoană!
Respectă-mi drepturile de copil şi demnitatea. Nu mă umili şi nici nu folosi violenţa verbală sau fizică cu mine. Din asta voi învăţa numai să mă ascund de tine, să mint şi să-mi fie frică. La un comportament pozitiv, întotdeauna voi răspunde pozitiv, deci încearcă să fii bland, iubitor şi înţelegător.

Păstrează-mi sufletul curat! Nu mă lăsa să văd şi să învăţ lucruri rele. Tu eşti modelul meu. Nu mă minţi, căci o să cred că minciuna este singura cale în viaţă; nu folosi forţa, căci o să cred că forţa este ceva normal în relaţiile cu ceilalţi; nu mă critica, căci astfel o să învăţ să condamn; nu mă respinge, căci voi crede că nu mă doreşti şi as putea începe să te urăsc pentru asta. Ajută-mă să învăţ valorile morale, adevărul, cinstea, încrederea, bunătatea, iubirea.

Tu ştii că eu vin de la Dumnezeu, tot ce vine de la el nu are cum să nu fie bun. Nu mă face să mă simt vinovat pentru ceea ce sunt şi pentru că nu sunt aşa cum ai visat. Eu sunt copilul tău şi tu eşti părintele meu. Acceptă-mă şi iubeşte-mă aşa cum sunt!

PS: nu cunosc autorul, dar mi-a placut...