sâmbătă, 25 decembrie 2010

Craciun fericit tuturor!

Shhhht, moshu a venit, dar copiii inca mai dorm... Abia ii astept sa se trezeasca :)
Craciun fericit tuturor!

luni, 20 decembrie 2010

D-ale Ilincăi II

Ieri îi zic lui tata sa-mi dea cheia de la beci să-mi aduc o ceapă s-o mănânc cu ciorbă. Ilinca aude şi strigă după mine: "Să aduci o ceapă şi pentru fi-saaaaaaa!!!" Evident, a mâncat juma de ceapă cu ciorbă. Şi după amiază a mâncat şoricei. Nu, nu de-ăia de papă pisica ci piele de porc. Nu vrea să îi zică şorici. Îi zice ŞORICEI.

miercuri, 8 decembrie 2010

D-ale Ilincăi I

Ilinca e nervoasă pentru că mami şi tati o ceartă de mai bine de o oră pentru că NU VREA să ne ajute să facem ordine. Stă cu plapuma pe cap în vârful patului şi zice, furioasă şi încruntată, către mami şi tati cei răi care o chinuie şi o agresează verbal:
- Să ştiţi ca pot să fiu bună, dar uneori pot să fiu şi ADRESIVĂ!!! (nota autorului: a vrut să zică "agresivă")
Mrrrrr.....

Ilinca o strigă pe mami să-i arate ceva. Mami zice:
- Ilinca, nu pot să vin chiar acum, spăl toaleta.
Ilinca, din puţul gândirii ei:
- Tati, eu când o să fiu mare o să-mi fac unghiile cu ojă şi nu o să bag mâna în toalete să le spăl.
Tati: aşa să-ţi ajute Dumnezeu, draga mea!

Ieri, în maşină, venind de la grădi:
- Mami, pentru serbare îmi trebuie o roşcovă!!!
- Ce e aia, Ilinca?
- O de-aia cu care baţi oamenii pe spate şi cânţi.
LOL
PS: îî trebuie, de fapt, o sorcovă.

vineri, 3 decembrie 2010

A inceput

Ilinca Ioana creste:
- Tati maine iei salariul?
- Da
- TE IUBESC!!!

vineri, 26 noiembrie 2010

nu ne-am plictisit

nici saptamana asta... pentru ca eu si ilinca am fost extrem de ocupate. sa tusim, sa mucim, sa bem siropuri, sa facem aerosoli, sa tusim, sa tusim, sa tusim. Mai nou Ilinca s-a saturat sa tuseasca si sa mucoseasca, s-a gadit sa asezoneze starea asta "de bine" cu o durere de urechi care a inceput azi... Se mai termina??? Vreau sa ma plictisesc fara sa mai tusesc pana raman fara aer. Vreau sa dorm fara sa fac 20 de drumuri noaptea la baie din cauza de ceaiuri multe, care mai calmeaza tusea. Vreau sa dorm, da? Fara sa beau ketoful copiilor :)). Macar Luca si tati sunt ok, sper sa ramana asa.

duminică, 21 noiembrie 2010

sa nu ne plictisim

Sa nu ne plictitim niciodata,Dzeu ne-a dat-o pe Ilinca :))

In masina galagie multa. Mami nu prea mai avea rabdare. Luca propune sa ne jucam jocul "tacerii", cine tace pana ajungem. Ilinca e de acord si incepe sa turuie, evident: "la popaaa la poartaaaaa, e-o pisica moartaaa, cine-o rade si-o vorbi s-o manance cu marar si cu pastrama usturata" :))

Asta seara la culcare. Vine miorlaindu-se in bucatarie, dupa ce tati a ametit o poveste. Eu: Ilinca, vrei sa vin sa stau cu tine? Ea: "Nuuuu, am venit sa stau EU cu tine, nu vezi?"

Intr-o seara a devenit brusc un catel. Statea sub masa din sufragerie si ne lingea pe picioare. M-am tot rugat de ea sa iasa de acolo, ea nu dorea. Asa ca am pus masa, n-am mai negociat nimic cu ea. Ea tot acolo. Io tot ziceam: "iesi de acolo ca darami masa". A iesit intr-un final. Cu fata de masa pe cap, a daramat tot ce era pe masa. Noroc ca nu umplusem farfuriile...

vineri, 19 noiembrie 2010

duminică, 14 noiembrie 2010

promovare

Nu, niciunul dintre noi nu a avut norocul asta. Doar Pufosu, batranul caine din ograda lui tata. Ieri la tara, pe o vreme primavaratica de-a dreptul, eu trebaluiam prin casa si Ilinca se juca in curte. Am vazut cu coada ochiului ca iar rupe crizantemele din gradina. Am lasat-o in pace, nu o mai cearta bunicul pentru asta. cateva clipe mai tarziu o aud.
- Acum te rog sa nu te mai misti, o sa te fac zana toamna. Am tras cu ochiul. Siam vazut cum bietul Pufosu statea in patru labe, cu o fatza de caine oropsit, in timp ce Ilinca il presara cu petale de crizanteme din varful botului pana in varful cozii. Cireasa de pe tort a fot crizantema infipta in blana de pe coada. Si-a scuturat mainile multumita de treaba pe care o facuse. Si cainile s-a scuturat, provocand suspine ilincesti. :)) Cateva minute mai tarziu, i-a furat Ilincai sandwichul din mana in timp ce ea gesticula in fata lui provocator de apoape cu felia de paine. Sigur a considerat ca i se cuvine, doar zana toamna merita si ea recompense pentru rabdare. :)) Deci Pufosul nu mai e un caine. A fost promovat la rangul de zana. :))

marți, 9 noiembrie 2010

Ce-am mai facut

N-am mai scris pe blog, asa e clar si se vede cu ochiul liber. Nush de ce nu mai am chemare sa scriu nimik, dar citind inapoi imi dau seama ca uit repede lucruri si ca ar fi bine totusi sa mai scriu cate ceva.
O sa incep cu dimineata asta cand, uitandu-se in pliantul cu jucarii de la Carrefour, Ilinca a cugetat din adancul gandirii ei:
- Mami si tati, sa stiti ca m-am hotarat. Nu va mai cer voua sa-mi cumparati papusa ciciobello ca sa nu mai cheltui banii vostri.
Mami si tati cu gurile cascate, asteptand continuarea.
- O sa il rog pe moshu' sa mi-o aduca.
Mami si tati nu stiu daca sa rada sau sa planga. Au decis ca e mai bine sa rada :)) Ca atare, au inceput ziua minunat.

Luca merge la scoala. Despre care n-am scris absolut nimic. Dar ii place. A avut emotii la inceput de an scolar, dar i-a placut si ii place in continuare. Asa cum am intuit, se pliaza foarte bine pe sistemul step by step si sistemul pe el :)), asa ca merge cu placere la scoala, nu vine foarte obosit acasa, s-a atasat foarte mult de domnisoara si de domnul si de colegii lui. A intrat intr-o oarecare rutina in care se simte confortabil. De luni pana joi sta 8 ore, scriu si socotesc in fiecare zi, vinerea sta doar 4 ore si se relaxeaza spunand povesti si desenand.

Zilele mele trec una dupa alta, intr-un ritm rapid si monoton. Nu-mi mai ajunge timpul, dar cred ca asta se intampla tuturor familiilor care au si joburi si copii. Pana ii iau de la scoala/gradi, pana ii tin la joaca, pana gatesc de seara, pana le dau sa pape, ii spal, mai facem lectii, citim povesti, e gata 9 si dorm si eu aproape o data cu ei. :)

Acum 2 weekenduri mi-am vazut viitorul finutz, e atat de dulce incat nu m-am putut dezlipi de el. Dupa weekendul de Bucuresti am mai patit una nepatita in care am suferit cu totii, inclusiv tata, de o enterocolita sau vreun rotavirus sau ce-o fi fost el, ca tare greu am scapat, mai ales tata, Luca si Alexandru. Insa Luca a decis ca e cazul sa termine ieri cu regimul alimentar si, desi il instruisem extrem de tare sa nu manance nimic altceva la scoala de cat ce i-am pus eu in geanta, desi avea in sufertas la masa de pranzs morcovi si piept de pui, n-a rezistat tentatiei de a-i serba si el pe cei 4 sarbatoriti de ieri, asa ca regimul lui s-a incheiat glorios cu tort, bomboane de ciocolata si suc. Nu a mai avut crampe, care l-au terminat de altfel saptamana trecuta, asa ca am zis pa regimului si am revenit la mancare mai omeneasca.

Si gata, am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asaaaaaa........

miercuri, 1 septembrie 2010

ghici ghicitoarea mea

In masina, in drum spre mare. Inghesuiala mare. 3 adulti si trei copii. Ilinca cea mai plictisita. Hai sa o distram. Spunem ghicitori. Inventate, evident. Ca noi astia mari nu stim ghicitori adevarate. Zice tati: Ilinca, ce animal incepe cu litera G si face oua?
Ilinca: hmmm....
Mami: Hai, Ilinca, face oua in cuibar, in cotet la bunicu la tara.
Ilinca: hmmm...
Tati: face oua, are bunicul la tara, are cotet langa cotetul porcului...
Ilinca (victorioasa): STIUUUUU!!!! RANDUNICAAAAA!!!

duminică, 29 august 2010

ieri 33, azi 4

Discutiile zilei de ieri intre mine si Ilinca:
- mamiiiii, ce zi e azi?
- ziua mea, ilinca!
- atunci de ce imi faci mie petrecere de ziua ta?
- azi sunt mai multi copii disponibili, maine sunt ocupati si nu pot veni.
- deci azi e ziua mea sau e ziua ta, mami?
- e ziua mea, ilinca!
- o, pot sa te pup, mami? la multi ani, mami!!!! te iubesc! tzoc - tzoc,

Dupa juma de ora se intoarce:
- azi e ziua mea sau a ta, mami?
- a mea ilinca!
- la multi ani, mami, sa te pup! tzoc - tzoc

Asa a tinut-o ieri cam toata ziua.
La petrecere a fost frumos, desi la un moment dat urla ca nimeni nu o trateaza ca pe o regina. Cum vine aia regina fara servitori? :)) A suflat in lumanari, a avut coifuri si flasnete. Deci petrecere in toata regula.

Discutia de azi de dimineata:
- La multi ani, Ilinca!
- Azi e ziua mea, mami?
- Da, Ilinca, implinesti 4 ani.
- Facem petrecere de ziua mea mami??? Azi e ziua mea? Facem iar petrecere?
- Pai am facut ieri.
- Eu nu mai inteleg nimic, mami...

Acum 10 secunde:
- Mami, ne inviti si pe noi la petrecerea ta, mami???

Acum 5 secunde:
- Mami, pe cine serbam azi???

Vai si-amar de capul meu...

duminică, 15 august 2010

diferenta dintre o cana sparta si iubire

Ieri imi povestea tata cum mi-a spart Luca o cana. Cana mea de cafea de la tara. Eu imi iubesc canile de cafea. Si Luca stie asta. Asa ca dupa o vreme vine si isi cere scuze.
- Mami, ma ierti te rog pentru cana sparta? A fost o greseala.
- Te iert mami, sigur ca te iert. Doar n-om sta suparati din cauza unei cani.
Ilinca asculta la discutie si cugeta adanc:
- Mami, nu-i asa ca nu e importanta o cana sparta? Iubirea conteaza!!!

marți, 10 august 2010

Calatori prin Bucuresti

Saptamana trecuta m-am trezit in concediu. Ce sa fac eu cu o saptamana de concediu in conditiile in care consortul muncea? Am hotarat brusc sa imi iau copiii si sa facem pe turistii in Bucuresti. Am plecat de miercuri plini de elan si voie buna. Am hotarat sa nu ii alerg prea mult, tinand cont si de caldurile toride care se anuntau. Am ales doua obiective de vizitat. Gradina botanica si muzeul satului. La Gradina botanica Ilinca s-a plictisit si a obosit repede. Luca a alergat si s-a bucurat de cascada cel mai mult. Evident,unor turisti seriosi ca noi nu puteau sa ne placa decat ratele-mancatoare-de-pufuleti la gradina botanica :) La muzeul satului a fost alta poveste. Le-a placut extrem de muuuuult. Au explorat toate casutele. Cu chiu cu vai i-am scos de acolo dupa vreo trei ore. Deja ne zapacise caldura. Amavut parte de o zi foarte putin aglomerata si am putut sa ne plimbam in voie... Musai sa ne mai intoarcem, poate intr-un sezon mai putin calduros. Ultimele 5 casutze le-am vazut mai mult din poarta, nu mai puteam de cald. Atelierele de creatie unde copiii pictau/desenau/etc nu au prezentat niciun interes.
Punctele de atractie au fost totusi altele: plimbarile cu metroul si tramvaiul pentru Luca. Si orchestra de la Universitate pentru Ilinca :) De unde am plecat sambata seara cu niste tavaleli pe jos si urlete de zile mari. Ea e o melomna ca tati, normal. E doar fata lui. Ii place muzica :)) Nu a apreciat lipsa mea de interes si nu a impresionat-o nici faptul ca era ora 10 jumate seara si noi umblam pe strazi. Evident ca in astea 5 zile am fost si cea mai buna si cea mai rea mama din lume. Buna pentru ca le-am facut toate mofturile. Rea pentru ca i-am trimis seara la culcare :)
In concluzie ne-am distrat. Mi-am reamintit de ce am ales sa plec din Bucuresti. Pentru ca e prea multa lume pentru mine. Pentru ca e prea mult praf. Pentru ca vara e mult prea cald. Pentru ca intr-un apartament cu doua aparate de aer conditionat si trei camere temperatura nu scade sub 28 de grade. Imi pare rau ca am plecat, imi vad prietenii prea rar. Pentru ca nu ma pot bucura suficient de mult de finutzii mei Stefan, Maria si Andreea. Si nici nu o sa ma pot bucura suficient de mult de finutzul Petru care e pe drum. Nu am reusit sa vedem pe toata lumea, dar o sa recuperam noi candva... Ne-am simtit bine, oricum si ne-am intors cu parere de rau acasa...
Am reusit sa-mi dau seama cat de prost ma descurc la volan fara Alex in dreapta mea. sunt cea mai varza soferitza ever. Pentru ca nu gaseam intrarea la gradina botanica :)
Am revenit la programul nostru de vara. Copiii la tata la tara, noi singuri acasa retraind vremurile de dinainte de ei... Acum asteptam scurtul nostru concediu la mare, la inceput de septembrie...

sâmbătă, 31 iulie 2010

sambata dimineata, ora 7:30

In loc sa-mi beau cafeaua ca o lady, pe balcon, cu laptopul in brate, eu prajesc cartofi, da??? Ilinca nu i-a terminat pe ai ei aseara, asa ca a zis ca-i mananca de dimineta. Am crezut ca uita, i-am dat pe toti lui tati. dar ea n-a uitat. Asa ca am prajit cartofi pentru fata. Normal, Luk s-a uitat la ea ca la un om nebun. :)

Din intelepciunea saptamanii trecute:
Eram la strand. Eu o rog in toate felurile pe Ilinca sa iasa din apa, ca era mov si cu pielea creata. Ea iese palngand, normal. Dupa 1 minut intreaba cat mai sta. Dupa inca doua minute se uita la mine ca la cel mai mare dusman al ei si ma intreaba: de ce m-ai mai adus la strand daca nu ma lasi in apa???

vineri, 30 iulie 2010

rezumat

Pai in ultimile luni am facut ca urmatoarele:
Am terminat cu bine gradinita :) Ilinca a terminat-o foarte fericita ca a scapat de ea. Luca foarte trist ca a scapat de ea :) Ca nu-si mai vede colegii si nici doamnele. A plans, s-a intristat, s-a bucurat. S-a dus si asta. Acum asteapta cu nerabdare scoala. Nici nu stie daca o asteapta cu emotie, sau cu teama, sau cu bucurie. Mai are nitzel timp la dispozitie sa se hotarasca.
Am ajuns intr-un moment din viata in care nu mai am copiii legati de gat non stop. Pentru ca isi petrec mare parte din vacanta la tara la tata. Bietul de el, are o groaza pe cap. Si copiii si pe mamaia si treaba aferenta unei gospodarii serioase. Dar se bucura de nepoti. E obosit la sfarsit de saptamana, dar dupa o zi de pauza ii e dor de ei. Ii vrea inapoi. Eu in schimb o cam huzuresc. intai mi-a placut, acum parca e mai greu. Mi-e dor de ei imediat ce scap de ei :)
N-am fost inca in concediu. La inceput de septembrie.
Marea realizare a lui Luca e ca se trezeste singur noaptea sa mearga la baie. Dupa doi ani in care l-am trezit noi de frica sa nu ude patul, a reusit sa se trezeasca singur.
De cateva nopti nu mai are nici Ilinca pampershi. Nu se trezeste singura, o trezesc eu. Oricum mi-a intrat in reflex :) De la Luca. Daca pana la 15 septembrie scapa si de supt degetul, o sa declar vara asta o vara perfecta :)
Pe masura ce se apropie toamna, emotiile mele cresc. Luca incepe scoala. LUCA INCEPE SCOALAAAAA!!!! Nu pot sa cred ca am un baiat atat de mare. parca ieri s-a nascut. Observ cum se schimba, trece in alta etapa din viata. E mai intelept. E mai bagacios in discutiile de oameni mari. E mai intelegator. E mai mare. Poate sa citeasca si sa scrie. Weekendul trecut am facut prima compunere. Compusa doar din trei propozitii. :) Dar a facut-o. Ne-am jucat pur si simplu. Ne-a placut la amandoi.
Noua pasiune din vara asta e sa mergem la strand. Se fac scufundari pe banda rulanta. :) Sunt mari sanse sa invete Ilinca prima sa inoate inaintea lui Luca. N-am pic de teama. Weekendul trecut a cazut de doua ori in piscina, fara colac, evident. Prima oara a tras o dusca si s-a speriat, dupa ce am sarit in cap sa o scot de acolo. A doua oara mai ca a iesit razand din apa. I se parea distractiv. Mie nu, tre sa recunosc. Mai vedem maine ce scamatorii mai face. :) daca am timp, poate reusesc sa le si pozez.
cam atat deocamdata, sper sa mai revin curand. Promit!!!

PS: le rog pe cele care si-au facut blogul privat sa dea si la mine o invitatie. Mi-e dor sa o mai citesc pe Ana. Anoooo, ma auzi???


aproape o ora

... mi-a trebuit sa-mi accesez din nou blogul. Da, uitasem si parola, si contul de mail cu care ma conectam. Uitasem tot. Rusine sa-mi fie. Incerc sa nu mai fac :) Incerc sa fac indata un rezumat al ultimilor luni de cand n-am mai dat pe aici.

luni, 29 martie 2010

- "Tati, cu ce merge Mos Nicolae?"
- ???

EDIT: prima postare a lui tati Adamescu pe blog, deci va rog sa-l ajutati sa-i raspunda Ilincai la o asa intrebare :))

joi, 25 martie 2010

temporale

Ilinca: mami, cand vii?
Mami: maine seara, mami, maine seara mai tarziu.
Ilinca: azi?
Mami: maine, n-auzi?
Ilinca: mie mi se pare ca e deja maine, mami!

solicitare telefonica

conversaţie cu Ilinca, la telefon:
- Mami, vreau cevaaaaaaa!!!!
- Ce vrei, scumpa mea?
- Îmi mai faci o surioară?

marți, 16 martie 2010

Lectie de buna purtare

O duminica oareca din viata noastra. Ilinca mananca sticksuri prin casa. Mami aspira a doua oara in sfanta zi de duminica. Mami nu aspira de nebuna si de pagana ce e, aspira pentru ca e mizerie. Mami o avertizeaza pe Ilinca sa manace fara sa faca firimturi. Ilincutza cu chip de inger falfaie din gene si zice ca e atenta. Mami naiva chiar o crede. A suta oara in ziua de duminica.

Dupa juma de ora mami scoate radarul si descopera sticksuri pe covorul proaspat aspirat. Ilinca e cuminte, deseneaza. Si nu pe pereti. Chiar intr-un caiet. Wow!!!
Ca urmare a descoperirii mamei, adica sticksurile de pe jos, are loc urmatoarea discutie intre mama si fiica ei de 3 ani jumate.

- Ilinca, da-te jos de pe scaun si aduna sticksurile acum!
Ilinca se face ca nu aude.
- Ilinca, daca nu le aduni acum, mami o sa faca o criza de nervi si o sa inceapa sa urle isteric la tine.
Ilinca se intoarce si cu chip angelic si gesticuland dintr-o mana spune:
- Mami, cateodata, cand vrei ceva, trebuie sa spui anumite cuvinte.
... (pe mami o umfla rasul)
- Daca ziceai "Ilinca, te rog da-te jos de pe scaun si aduna sticksurile de pe jos", sa stii ca ma duceam, DA?
... (mami rade cu lacrimi si gaseste totusi puterea sa zica: Ilinca, da-te TE ROG jos de pe scaun si aduna sticksurile de pe covor)
Ilinca se da jos, aduna sticksurile, si zice, victorioasa:
- Ai vazut ca am putut, mami???

miercuri, 24 februarie 2010

cum nu fac eu bine

Vreau sa ma jelesc. Despre cum nu fac eu bine. Despre cum m-am dus sa ma caut de nimic si m-am gasit bolnava. Cu tiroida. Hipertiroidie mai exact. M-am cautat la doi doctori, am zis sa fiu sigura. Si-s foarte sigura ca-s bolnava. Fuck! Pardon, am vorbit urat. Acu ma indop cu pastile. Pentru tahicardie. Pentru puls razna. De la tiroida amandoua. Am bifat pe lista si glicemia nitzel peste limita de sus. Tot de la tiroida. Sa nu uit de starea de nervi permanenta. Si nici de tremuratul mainilor ca la alcoolici. Da' ma jur ca nu beau. Se petrece totusi si ceva bine. Sunt slaba. Cum n-am mai fost io niciodata. Asta e de bine :)) Problema e ca sunt sanse sa ma ingras de la tratamentul asta. Si io nu vreau. Vreau sa raman la fel de slaba. Se poate, Doamne? Pls!!!

PS: sunt si chioara. Am si ochelari. Arat cool! Ilinca imi zice "doamna profesoara". Costel imi zice "aragaz cu patru ochi". Las' ca-l vad io la 60 de ani. Atunci sa vezi ras. Ca cine rade la urma rade mai bine. Altii zic ca am prestanta. De la niste ochelari mi se trage. Daca stiam, ii puneam mai demult.

PPS: cred ca am voie sa spun ca iubi e gravida!!!!! Ce-am mai asteptat momentul asta! Deci Costelu' cel glumetz a marcat! Deci poate! Ce? Io sa nu fac misto de el??? Abia astept sa-l vad schimband pampeshi puturosi. Sa vezi ce rad io atunci!

PPPS: m-am dus cu capul, clar. Fac misto chiar si de mine... Sa ma duc sa iau si-un Xanax?

de neuitat

1. Ieri, în maşină, după ce ne întoarcem de la grădi, are loc următoarea convesaţie:
Ilinca: "Luca, dă să te pup că tare mi-a fost dor de tine azi la gradi!!!" (pe un ton afectat de parcă dorul ăsta o sa fie motiv de consiliere psihologică în adolescenţă)

Se întinde, îl pupă mămoasă pe frunte şi se aşează mulţumită la loc.

Eu: "ce dulce eşti, draga mea, ce frumos te porţi cu fratele tău!"
Ea: "Sunt dulce ca o căpşunică, mamiiiiiii!!!!!"

Right.

2. Ne hotărâm să mergem în parc. Tot ieri, tot după grădi. Ajungem aproape de parc. Ilinca întreabă:
"Mami, unde e Mimi a mea?" (Mimi e doamna care ne-a fost bonă, pentru cine nu ştie.)
Eu: "Ilinca, Mimi nu mai e a noastră, Mimi are acum grijă de alt copil."
Ea. Bâzâind deja: "Înseamnă că eu sunt acum o fetiţă fără Mimi a ei??????" Plângând de-a-binelea... Nu ştiam dacă să râd sau să plâng... M-a umflat râsul pentru că ea a fost tare sinceră. A uitat că Mimi nu mai e a noastră de vreo cinci luni...

marți, 16 februarie 2010

Vezi-ti de treaba ta!

Dis de dimineata, când să trezim copii, îl trimit pe tati. Are mai mult succes cu Ilinca, reuşeşte să atenueze scandalul mai uşor. Însă azi a fost tratat cu dosul de fata lui. L-a uşuit cu un "vezi-ţi de treaba ta tati şi lasă-mă să dorm până mâine seară!!!" După care şi-a tras pătura pe cap şi peste pătură perna şi s-a întors cu fundul la noi... Nah, mai zi ceva dacă poţi...

marți, 19 ianuarie 2010

long time no see

bine am revenit :)
va multumim pentru urarile de sarbatori!
va dorim ce ne dorim si noua! sa fim sanatosi first of all. noi, dar mai ales copiii nostri.
am tras chiulul si o sa-l mai trag pentru ca m-au tampit niste jocuri la fel de tare cum ma tampise si diablo in 2003, perioada in care nu faceam nimic altceva decat joaca :)
stiu ca sunt restanta la multe poze si povesti, poate o sa apuc sa ma ocup si de restante...
pe scurt: am avut sarbatori frumoase care au trecut repede, am avut prietenii si familia aproape, am avut copii fericiti din cauza de mosh craciun, am avut un brad frumos, cel mai frumos ever.
am o sefa nebuna. really. pe care o deranjeaza zgomotul tastelor si intreaba ce lucrez eu acolo. stie ca nu avem de lucru. ce sa-i spun? ca pierd vremea pe blog in loc sa muncesc?
pupam cu drag!