joi, 17 noiembrie 2016

Dragă Luca (6)

Dragul mamii, drag,

Trebuie să încep prin a-mi cere iertare. Uneori, luată de viața de zi cu zi, de dorința mea de a fi mai buni în fiecare zi, te cicălesc și aștept mai mult de la tine, uitând cât de bun ești. Așa că viața asta mă trage de mânecă din când în când și-mi dă câte o lecție.

Seara trecută a fost o lecție. Care m-a făcut să realizez ce copil echilibrat ești. Și să-mi aduc aminte să mă bucur de tine și să apreciez alegerile pe care le faci, mă face să nu te mai judec și să nu te mai împing de la spate să faci lucruri pe care, în mod evident, nu ești pregătit să le faci. Pentru că, îmi dau seama acum, că o să le faci atunci când o să poți și când o să ai cu cine. Aseară mi-am adus aminte că trebuie să am încredere în deciziile pe care le iei, trebuie să am încredere în felul în care îți organizezi treaba de zi cu zi, trebuie să te las în pace uneori și să nu te mai cicălesc. Dar mi-e greu să mă opresc, recunosc. :) Îmi dau seama că asculți sfaturile mele, deși nu mă auzi mereu când îți spun unde e pachetul pentru școală, unde e tricoul, unde sunt adidașii. Auzul selectiv vine o dată cu adolescența, înțeleg și asta. Și furiile și ușile trântite și sarcasmele. Sunt aici să te țin piept. Știu că pot să o fac. Pentru că, la capătul drumului, întrezăresc un bărbat minunat.

Îmi dau seama că ai capacitatea de a-ți alege singur prietenii. Îmi dau seama că ești același copil conștiincios, determinat, calculat și echilibrat. Te rog, rămâi la fel în continuare, vezi-ți de drumul tău, ai încredere în alegerile pe care le faci, pentru că, până acum, s-au dovedit a fi bune. Sunt convinsă că vor fi bune și în continuare. Nu-ți pierde conștiinciozitatea, nu-ți pierde seriozitatea de a-ți face treaba , încearcă să fii în competiție cu tine, încearcă să nu-ți pierzi curajul de a face lucruri noi în viață. Noi, ceilalți trei, suntem aici să te susținem, să te sfătuim, să te încurajăm și să ne bucurăm alături de tine.

Te rog, iart-o pe mama că e uitucă din când în când. Și nu te supăra pe ea că vrea tot timpul mai mult. Așa-s mamele, pretențioase, e în fișa postului ;)

cu încredere,
mama


Despre iubire

Conversație matinală cu fiica mea:
Eu: Ilinco, știi ce mi-a zis tati aseară? Că pe el îl iubești mai mult decât pe mine, pentru că el te-a trimis la volei și acum ai posibilitatea să chiulești de la școală din când în când. Așa este? (Cine o cunoaște pe fi-mea, știe că școala nu e activitatea ei preferată)
Ea (se prinde că întrebarea mea e o capcană, se gândește puțin ce să-mi răspundă, să nu mă simt ofensată): Păi pe el îl iubesc mai glumeț, iar pe tine te iubesc mai respectuos. 
Eu: atunci te rog, respectuos, să te dai jos din mașină și să te duci la școală. Și tot respectuos îți doresc o zi bună! :)