duminică, 28 octombrie 2012

Youtube si Mihai Viteazu'

Ilinca e internauta. Calare nu pe un cal alb, ci pe youtube. Isi aminteste ca vrea sa-l asculte pe Stefan Banica Jr. Dupa 5minute in care se chinuie sa scrie stefan banica (gaseste tastele greu, normal), cumva, ajunge sa-i asculte pe Stefan Banica Sr. si Gica Petrescu. Asculta ce asculta si apoi striga: mamiiiii, astia cred ca sunt de pe vremea lui Mihai Viteazul!!! Pam, pam. E o poezie fi-mea, nu alta...

Am fost cuminte

Eu, mama lor, am fost cuminte. Si buna, pe deasupra.Intr-o dimineata saptamana asta, dupa ce Ilinca imi promisese ca urca singura singura in scoala si nu ma mai cara cu ea pana la etajul doi, dupa ce imi promisese ca se duce la scoala cu vecina noastra Diana, s-a razgandit. Cu o seara inainte fusesem chiar convinsa ca o sa se duca cu Diana. Evident, am crezut-o, asa cum o cred eu de fiecare data cand promite solemn ceva. Oare o sa incetez eu vreodata sa o cred pe mincinoasa mea mica? :)
Dupa cum ziceam, in dimineata cu pricina, increzatoare, am trezit-o. Nici n-a deschis bine ochii, ca m-am prins ca s-a razgandit. Am lasat-o in pace, sperand ca n-a uitat promisiunea facuta. Nu o uitase, doar ca nu vroia sa se mai tina de promisiune. I-am zis printre dinti ca daca nu vrea sa se duca la scoala cu Diana, sa spuna frumos asta si o sa merg eu cu ea, ca de obicei. Vesela nevoie mare ca intuisem problema, mi-a zis ca vrea sa mearga cu mine.
- Am sa te duc, ce sa fac, doar nu ma cert cu tine, am zis eu.
Ea, fericita:
- Mami, am sa vorbesc cu moshul, sa stii.
- De ce mami?
- Pentru ca esti cuminte si ascultatoare si buna. Si ma duci tu la scoala. Asa ca meriti un cadou si am sa vorbesc cu moshul, sa-ti aduca si tie ceva.

Multumesc, Ilinca, pe aceasta cale. Daca nu erai tu, mama, sigur ramaneam fara cadou anul asta... Cred totusi ca tre sa fac cumva sa-l impresionez si pe Luca. Daca vorbeste si el cu moshul, mai mult ca sigur ca nu o sa raman cu buza umflata... Tati, pe tine trebuie sa te mai impresionez? :P

vineri, 26 octombrie 2012

Zana Maseluta. Ma haituieste!!

Ma simt haituita. De Zana Maseluta, of course. A mai cazut o masea. Ieri mi s-a spus ca se mai misca o masea. Azi chiar a cazut. Tot la Luca in gura s-a petrecut evenimentul. Am zis sa studiez situatia si la Ilinca. Se mai misca si la ea doi dinti. Draga Zana Maseluta, nu mai ai treaba si pe la alte familii? :))

marți, 23 octombrie 2012

Zana Maseluta reloaded

Sincer, credeam ca am scapat o vreme de Zana Maseluta aducatoare de oua kinder, doar pentru ca asa vroia Ilinca. Lui Luca Zana Maseluta nu i-a adus decat bani, dar Ilincai i s-a parut absolut firesc ca Zana sa aduca DOAR oua kinder... Asa ca dumneaei, ca o zana bine crescuta care asculta dorintele copiilor, a adus doar oua de ciocolata. La dublu, evident, ca doar nu se facea ca doar unul dintre cei doi copii din casa sa capete ravnitul ou.

Si, dupa cum ziceam, chiar credeam ca am scapat o vreme de ea, pentru ca Ilincai i s-au schimbat deja 4 dinti, lui Luca 8, asa ca am zis ca se pune pauza o vreme operatiunii cazutului de dinti.

Ieri dimineata insa, in timp ce copiii serveau un mic dejun copios format din cereale cu lapte si in timp ce eu incercam sa fac mai mult de trei lucruri deodata fiind, ca de obicei, in criza de timp, am auzit un tipat sfasietor din sufragerie. Tipatul asta zau de de nu mi-a ridicat parul pe cap. Zbiera Luca al meu ca din gaura de sarpe ca a gasit ceva tare in laptele cu cereale si ca i s-a spar o maseaaaaaaaa!!!! What the fuck? Cum sa se sparga o masea, frate, in niste cereale inmuiate in lapte? Pai nici dintii lu' mamaia nu s-ar fi spart in cerealele cu lapte... Deja ma gandeam sa fac o reclamatie scrisa si inregistrata la firma producatoare. Insa mi s-a parut oarecum mai urgent sa vad care-i treaba in gura copilului, inainte sa compun reclamatia... L-am pus sa-si clateasca gura cu apa, am recuperat de pe canapea maseua aruncata cat colo de stimabilul copil care se speriase de ea si am evaluat pagubele. Chiar parea o masea sparta. Am zis sa ne linistitm si sa mergem la dentist. L-am sunat pe medicul stomatolog, stimabilul Chihaia care ne e prieten, i-am adus la cunostinta faptul ca s-a spart maseaua si ne-a chemat azi dupa amiaza la il vada, la cabinet. Dupa un control sumar si rapid in gura copilului, domnul Chihaia m-a trimis la oftalmolog sa ma caut. :)) Pentru ca a decis ca mama copilului nu mai vede bine, din moment ce i s-a parut sparta o masea cazuta pur si simplu si din moment ce n-a vazut bine maseaua cea noua care creste deja frumos, la locul ei, in locul celei vechi...

Bine macar ca am pastrat maseaua veche, numai buna de pus sub perna, s-o ia in schimbul unui banutz... Caci, da, ne-a explicat Chihaia, Zana Maseluta aduce bani, nu oua de ciocolata...

sâmbătă, 20 octombrie 2012

Rasu' - plansu' de sambata dimineata

Ca am un baietel extrem de sensibil, asta stiam. Ca am un baietel pe care sa-l gasesc sambata dimineata la 7 plangand, asta nu ma mai gandeam... Cand m-am dus azi de dimineata sa-mi verific cei doi copii din dotare, am auzit suspine infundate din camera copilului al' mare. Ptiu, drace zic, ce naiba se petrece? Fi-mea parea in siguranta stand pe oala si cititnd o carte :)), asa ca m-am dus dupa suspine. Luca lacrima de zor. Copile, zic, ce ai patit? Ai visat urat? N-am nimic, zise el printre suspine. Mi-e teama ca nu o sa gasesc sala de concurs. Si ca nu ma descurc in corpul ala mai mic de cladire de la scoala. Stai mama calm, mergem si o cautam impreuna. Om gasi noi si sala de concurs...

Treaba e ca la concursul de saptamana trecut n-a luat decat 74 de puncte din 100, asa ca s-a suparat si s-a descurajat si si-a pierdut si dramul ala de incredere in el de-l mai avea... Acuma ce sa zic, il inteleg putin. In primul rand concursul de sapatamana trecuta a fost la romana, care nu e punctul lui forte. Plus ca s-a dus in conditiile in care era si bolnav. Normal ca nu a obtinut cel mai bun punctaj. Dar concursul de azi e la matematica, unde chiar se descurca binisor. In masina in drum spre scoala mi-a marturisit printre suspinele din runda a doua ca are emotii. Si hop, s-a pus iar pe bocit... Ma incercau niste stari amestecate, imi era mila de el, ma busea si rasul ca plange pentru un concurs, nu mai gaseam nici cuvintele de incurajare. Hai cu mama, sa ne linistim, zic. La matematica chiar te descurci, pana la urma e doar un concurs, o sa mergi la multe concursuri la viata ta, nu-i bai daca nu te descurci, macar capeti experienta. Hai ca ne-am linistit. Sus pe holuri cautand sala, iar suspine, runda a treia. Taman cand s-a intalnit cu doamna. Care l-a luat scurt, ca ce e el, mamaliga sau copil istet? :)) Il da pe el gata un concurs? L-am lasat tot suspinand...

Ce ma fac eu cu un baietel asa sensibil??? Am epuizat toate incurajarile posibile...

luni, 15 octombrie 2012

Virusi. A virusa. La multi ani, tati!

Ne-am virusat. Prima oara pe sezonul asta. Ca si anul trecut, primul virus al sezonului s-a dovedit a fi unul la stomac. Luca a inceput primul, asa ii sta bine unui barbat in devenire. Ne-am trezit sambata dimineata cu: "ma doare stomacuuuuuul, am crampeeeeee, imi vine sa vomiiiit..." Shit am zis eu, here we go again... Taman sambata cand aveam si concurs si baschet si petrecere si musafiri... Asta este... Ia la mama ligheanul, basculeaza. Ia la mama Espumisanul, poate mai trec crampele. Ia la mama ceaiul de menta si du-te macar la concurs. S-a dus baietelul si apoi am intrerupt activitatile. A zacut juma de zi, a mai basculat o data la lighean si gata. Pe seara a inceput sa ceara de mancare, deci am zis ca a cam trecut furia virusului. Duminica a inceput si don'soara, pe seara cu "ma doareeee burtaaaaaa. Deci nu merg maine la scoala, da?" Ia la mama picaturi de burta si niste ceai si mergi tu frumusel la scoala, ca nu-i grava treaba. Intre noi fie vorba, am zis ca se vaita fiindca il auzise si pe Luca si fiindca nu prea avea chef de mers la scoala. De dimineata toate bune, am plecat care pe unde am avut treaba. La 4 si 10 azi dupa amiaza ma suna fiica mea, posesoarea unui telefon mobil fara butoane, ca au cazut o parte din ele :)) "Mamiiiiii, ma doare burtaaaaa." Hai cu mama, stai blanda, zic, sa ne linistim. stai cuminte in pat ca vin in 10 minute. Ce s-o mai deranjeze pe bona sa-i spuna ca o doare burta, biata femeie nu prea stie pe unde-s medicamentele, e noua colaborarea cu noi. Am ajuns acasa, am gasit o fetita amarata cu dureri adevarate de burta de data asta. Asa ca a zacut pana pe la 6, timp in care s-a imprietenit cu ligheanul si cu buda. Si gata. Acu se joaca bine merci, vorbeste fara incetare, dupa ce a mancat niste piept de pui la teflon cu paine prajita si branza. Speram ca maine dimineata putem merge la scoala, ca tare ma scoate din circuit un episod de-asta in care incerc sa gasesc solutii la vesnica intrebare: ""cu cine las eu copil bolnav acasa?" Asteptam noi victime ale virusului, in speta eu. Si poate prietena Alexandra, care a fost la noi in vizita asta seara. Si poate mama Alexandrei, you'll never know. Sau poate scapam toate :)) Desi anul trecut nici eu n-am ratat deschiderea sezonului cu virusi, tot cu unul la stomac... Ce pacat ca nu e tati acasa, ca el sigur n-ar fi ratat un asemenea virus :)) Sunt preferatii lui astia la stomac... Anyway, la multi ani tati pentru maine, de ziua ta am fi putut sa-ti oferim un virus :)) Nu-i nimic, mai pastram si pentru cand o sa vii acasa, copiii nostri sunt o sursa nesecata... O sa ne rezumam la a te suna cu noaptea in cap si la a-ti canta la multi ani la telefon :))

vineri, 12 octombrie 2012

3 mame si 4 copii

Asta e formula in care ne vom petrece weekendul :)) 3 mame si 4 copii, cu varste cuprinse intre 2 si 9 ani. Frumos, nu? :)) Asta seara mamele au reusit sa serveasca o cina linistita in timp ce 4 copii alergau de-a valma prin casa. Mi s-a parut un moment deosebit, sincer... Sa stam juma de ora la masa fara sa ne deranjeze nimeni. Acum, nu prea stiu eu ce parere au vecinii despre cei 4 copii din casa, dar pana duminica nu cred ca moare nimeni :) Vom vedea cine are nervii mai tari. Cea mai mare atentie trebuie s-o avem la locurile pe unde calcam. Daca nu calcam pe vreun copil, sigur o sa calcam pe vreo masinuta sau pe vreo piesa de lego. Prima victima a serii am fost Luca. A vrut sa se bage in pat si primul pas a fost peste o masinuta. Al doilea pe o piesa de lego :) Si s-a vaitat pana l-a luat somnul...

In alta ordine de idei, ma minunam asta seara ce program poate sa aiba un copil de 9 ani, adica Luca, intr-o prea frumoasa zi de sambata. La 8 jumate trebuie sa fie la scoala la un concurs. La 10 jumate merge la baschet. La 2 jumate merge la o petrecere. Dar o sa se descurce, o are pe mama lui sofer, stau la dispozitia lui toata ziua :)) Intre timp sper sa apuc ceva quality time cu celelalte 2 mame, prietenele mele, pe care nu le-am mai vazut demult.

duminică, 7 octombrie 2012

sâmbătă, 6 octombrie 2012

homework

Sau despre cum isi face Luca temele :) Luca are de scris o compunere de cateva randuri despre cea mai draga fiinta din lume pentru el. Easy one, ar spune unii. Nu chiar, ar spune Luca. Daca scrie despre mami, poate se supara tati, daca scrie despre tati, poate se supara mami, gandeste cu glas tare baietelul de 9 ani. Il linistesc si-i spun ca nu e cu suparare, sa scrie fix despre cine vrea el. O alege, evident pe mami. De ce? intreb eu. Pentru ca TU m-ai nascut, raspunde el cu naturalete. Good, sa trecem la treaba. Incepe cu aplomb "Mama e cea mai draga fiinta din lume pentru mine. E frumoasa si are ochii caprui." Gata, inspiratia il paraseste brusc, a epuizat ideile. A comunicat ce era mai important. Ca-s cea mai importanta, mai frumoasa si am ochii caprui :)) Dar n-a umplut baietelul meu randurile... Nu mai are idei. Ce ne facem? O cheama pe sora de 6 ani. Care, intre noi fie vorba, sta fooooarte bine cu PRul. - Ilinca, ce mai scriu eu aici in compunerea asta despre mami, o intreaba el pe sor'sa. Ea se invarte prin camera si-i dicteaza cu repeziciune tot soiul de idei. El se enerveaza ca sor'sa vorbeste prea repede si ca nu poate sa scrie asa repede dupa dictarea ei :)) Rezultatul e urmatorul: "Ea este cea mai buna mamica pentru ca e buna cu noi. De aceea s-a inventat ziua mamei. Fara mama noi nu am fi trait" Scurt si la obiect.

miercuri, 3 octombrie 2012

Soarele meu

Ilinca mi-a facut o declaratie de dragoste deosebita aseara. Mi-a spus asa: mami, stii la ce m-am gandit eu dimineata cand eram noi toti in masina si radeam? (n.a. adica toata lumea era happy fara fitze si boticuri) Ca tu, mamica noastra, esti ca un soare pentru noi, pentru ca ne luminezi viata si drumul :)) (6 ani si o luna) Urmarea a fost ca azi de dimineata toata lumea era vesela si bine dispusa si asa ne-am inceput ziua toti 3...

marți, 2 octombrie 2012

Un baietel de 9 ani

Un baietel de 9 ani a fost foarte fericit de dimineata cand mami si sora lui i-au cantat "la multi ani" la ora 7 fara 10 dimineata. Si cand a suflat in lumanarea pusa pe un tort improvizat, adica pe un chec :))Era asa de fericit ca avea lacrimi in ochisori. Un baietel de 9 ani isi asteapta foarte fericit petrecerea de vineri dupa amiaza, la un loc de joaca. De fapt a fost singurul cadou de la mami si de la tati pe care si l-a dorit din tot sufletul tot anul si pe care il primeste pentru ca este un copil atat de bun, de intelegator si de ascultator. Un baietel de 9 ani care stie ca noi, mami si tati, am face orice pentru el. Si pentru ca azi implineste 9 ani, mami nu l-a mai certat ca si-a aruncat toate hainele gramada pe birou si ca s-a repezit direct la calculator inainte sa verifice daca are teme de facut si ce teme are de facut :)) O data in viata implineste 9 ani. De maine nu se mai iarta nimic :)) Acesta este baietelul de 9 ani de care va vorbeam eu: Photobucket Photobucket Baietelul de 9 ani si sora lui :) Photobucket