marți, 29 septembrie 2015

Ilinca fashionista și Ilinca lingușitoarea și altele

Ilinca fashionista
Într-o prea frumoasă dimineață de toamnă, pe când bombăneam de zor o fetiță care nu reușește să se îmbrace singură de dimineață în timp util ca să ajungem și noi pe la școli și servicii, a avut loc următorul dialog:
Ilinca: Mami, te rog să îți schimbi bluza aia! (zise dânsa pe un ton imperativ, uitându-se în decolteul meu în timp ce eu legam șireturile de la pantofii dumneaei)
Eu: De ce draga mea, nu-ți place asta?
Ilinca: Pentru că ți se văd țâțele și nu cred că tati s-ar bucura să știe că mergi așa la serviciu! (zise dânsa dintr-o suflare)
PS: vă rog scuzați cuvântul ”țâțele”, dar am vrut să redau conversația întocmai, așa, pentru aducere aminte peste ani când se va fi așternut praful peste ținerea mea de minte...

Ilinca lingușitoarea
Într-o seară, la culcare, în vreme ce eu de-abia mă mai țineam pe picioare și mă mișcam prin casă ca o umbră, fiica mea cea gureșă și fără chef de somn, mă roagă cu o voce suavă să-i duc și ei o cană cu apă. Îi duc, ce naiba să fac, dar o bombăn că eu nu mai pot de somn și ea nu poate să se miște să-și ia o cană cu apă. Îi livrez domnișoarei comanda, o mai bombăn puțin și ea zice mieroasă: ”Mami, dar tu ești taaaare cumsecade! Mulțumesc!!!

Și un copy - paste de pe Facebook, să nu se piardă în neant nici glumele fiului meu de 12 ani la adresa mamei lui, că ar fi păcat...
Ilinca face gimnastică pe covor în sufragerie. Luca o provoacă să facă 5 flotări. Le face ea cumva, cumva. Zic: Luca, dacă faci si tu 5, o sa incerc sa fac si eu. Le face si el cumva. Asa ca vine rândul meu. Evident, nu prea îmi iese nici măcar una. Luca mă priveşte cu milă si-mi zice zâmbind şăgalnic: dacă vrei sa aduc un cric, sa-mi spui mami, sa te ajut 
😂😂😂 Vai mie, am ajuns de râsul propriilor copii. ‪#‎suntbătrână‬

2 comentarii:

  1. Ce ne-am face noi făr'de copiii ăștia? Eu și acum as fi persistat în greșeală și as fi continuat sa port scurta cea neagra, dacă nu mi-ar fi zis copiii, la unison: nu te mai imbraca cu asta ca arăți ca o stafie. Parca stafiile erau albe, dar ma rog, ce știu eu? M-am uitat în oglindă și le-am dat dreptate, am îmbrăcat ceva mai vesel.
    Numai bine, adamestilor haioși! ☺

    RăspundețiȘtergere
  2. Fără copiii ăștia ne-am plictisi îngrozitor și viața noastră ar fi searbădă de-a dreptul :))) Numai bine și vouă, Ina!

    RăspundețiȘtergere