sâmbătă, 9 mai 2015

Dragă Luca, (3)

Te rog să mă ierţi că nu ţi-am mai scris demult. Nu că nu aş fi avut ce, doar că în ultima vreme pot discuta direct cu tine, pentru că am cu cine discuta. Mă uit la tine cum creşti şi te transformi pe zi ce trece într-un om minunat. Când te privesc, simt cum mă cuprinde un val de fericire şi de bucurie că m-ai ales să-ţi fiu mamă şi să-ţi fiu alături în viaţa asta. Tocmai de aceea e bine să mai rămână din când în când şi câte o scrisorică pe aici, să le reciteşti ori de câte ori ai nevoie...

Îţi mai aduci tu aminte, puiul mamei, de toate conscursurile la care ai mers în primii ani de şcoală şi le boceai pe fiecare în parte de cu seară şi până în dimineaţa consursului? Îmi aduc acum aminte de unul la care te-am dus într-o sâmbătă dimineaţă şi oricât m-am străduit eu să te încurajez, să găsesc argumente pentru a te face să te opreşti din plâns, nu am reuşit. Mă simţeam epuizată emoţional şi neputincioasă în faţa suspinelor tale. Te-am lăsat pe mâna doamnei învăţătoare, cu speranţa că poate reuşeşte dânsa să te încurajeze... Nu-mi mai aduc aminte exact ce s-a întâmplat apoi, dar îmi amintesc perfect de neputinţa mea, lipsa de argumente şi de faptul că nu îmi mai găseam cuvintele potrivite să te fac să mă asculţi. Te-am încurajat mereu şi tot timpul ţi-am spus aceleaşi lucruri: că poţi, că eşti în stare, că ai cunoştinţele necesare să faci faţă oricărei provocări. Doar că tu nu reuşeai să mă auzi. Şi nu reuşeai să fii conştient de valoarea ta.

Ceva s-a schimbat în ultima vreme şi vreau să strig în gura mare că sunt mândră de tine! Ai reuşit să fii conştient de propriile tale puteri şi ai început să ţi le valorifici aşa cum trebuie. Asta o să-ţi fie de mare ajutor pe viitor şi te rog să nu uiţi niciodată cine eşti şi de ce eşti în stare.

Acum câteva săptămâni ai reuşit să obţii 84 de puncte la concursul de geografie. A fost prima clipă când ai realizat că poţi cu adevărat. Sper să nu uiţi momentul când te-a sunat doamna profesoară şi ţi-a spus că te-ai calificat la faza naţională. Poate că unii or să spună că e doar un concurs. Pentru tine nu a fost doar un concurs. Pentru tine a fost clipa când ai prins aripi, ai căpătat încredere în tine şi ai realizat că poţi.

Te-am urmărit cu atenţie în ultimele săptămâni cu cât drag, cu câtă sârguinţă, încăpăţânare şi hotărâre te-ai pregătit pentru faza naţională a concursului. O clipă nu te-ai văitat că eşti obosit, o clipă nu te-ai lăsat dus de val, ai fost focusat pe ce ai avut tu de făcut, nu ai neglijat nici celelelate obiecte pentru şcoală, ai dat teste la alte materii, deşi doamna profesoară de geografie se oferise să te învoiască.  Efectiv te-am văzut plutind de fericire, am simţit hotărârea din sufletul tău şi dorinţa de  a-ţi demonstra ţie însuţi că poţi să faci faţă onorabil şi acestei provocări. Şi ai făcut. Cele 86 de puncte obţinute astăzi o demonstrează. Ştiu că aştepţi cu înfrigurare şi ierarhia naţională dar, crede-mă, nu mai contează. În inima ta şi în sufletele noastre eşti pe locul întâi.

Copil bun, mergi înainte cu bucurie pe drumul pe care ţi l-ai ales şi păstează-ţi încrederea în tine pentru că ai să ajungi departe!

Mami, tati, Ilinca şi bunicii tăi te iubesc şi îţi sunt alături!

Cu drag,
mama

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu