Nepoata mea preferată, şi singura de altfel, dar chiar dacă aş avea mai mult tot ea ar fi preferata, împlineşte astăzi DOI ani! La mulţi ani dragă Sofia, te pupam şi te îmbrăţişăm cu drag! Deseară o să-i pun pe verişori să te sune şi să te ureze. :)
La multi ani!
vineri, 18 decembrie 2009
marți, 15 decembrie 2009
A plecat moshu', a venit moshu'
Deci moshu' a plecat cu un curier, poimaine ar trebui sa ajunga la destinatie.
Iar moshu' a venit. Uraaaaaa!!!!!! Multumim Laura! Maine dupa amiaza ma duc in vizita la copiii mei si o sa le fac si poze cand isi primesc cadoul frumos si inspirat de la moshu'. Multumim mult de tot!
Iar moshu' a venit. Uraaaaaa!!!!!! Multumim Laura! Maine dupa amiaza ma duc in vizita la copiii mei si o sa le fac si poze cand isi primesc cadoul frumos si inspirat de la moshu'. Multumim mult de tot!
ieri
Ieri mi-am umplut timpul nesperat de bine. Am colindat oraşul în lung şi-n lat şi am ajuns pe la 10 aseară acasă. Am luat cadourile pentru copii şi sunt foarte bucuroasă din această cauză. Apoi am bântuit prin multe magazine şi am cheltuit o groază de bani. Bine că am avut ce să cheltui, doar am primit ieri primă de sărbători. Am zis mulţumesc şi am pornit la cheltuit. Terapie prin shopping, clar. Am terminat seara cu o ieşire la pizza cu soţul meu, singuri singurei. Tare bine a fost... tare tare bine.
Tot ieri am găst în cutia poştală avizul. Azi mă duc la poşta să iau coletul. Presupun că-i de la moşul blogosferic. Poze o să pun taman mâine, pentru că mâine merg la ţară în vizită la copii. Or să se bucure teribil, sunt sigură de asta.
Azi sunt fericită. Am luat cadouri la copii, am ieşit cu soţul meu în oraş. Ninge. Oraşul alb. Sper să mă ţină starea asta mult şi bine.
Tot ieri am găst în cutia poştală avizul. Azi mă duc la poşta să iau coletul. Presupun că-i de la moşul blogosferic. Poze o să pun taman mâine, pentru că mâine merg la ţară în vizită la copii. Or să se bucure teribil, sunt sigură de asta.
Azi sunt fericită. Am luat cadouri la copii, am ieşit cu soţul meu în oraş. Ninge. Oraşul alb. Sper să mă ţină starea asta mult şi bine.
luni, 14 decembrie 2009
home alone
Da, eu si dl. Adamescu suntem home alone this week... Ieri am dus copiii la ţară, la tata. Pentru prima oară Ilinca pleacă de acasă fără noi... Dădea să plângă aseară, dar argumentul suprem a fost că mai bine rămâne la bunicu decât să stea singură la grădi... Am asigurat-o că venim miercuri să-i vedem şi vineri seara îi luăm acasă. Ei or să rezite, au program încărcat cu tata, îi duce la plimbări pe coclauri, să vadă frumuseţile judeţului şi pe vecini. Dar noi??? Cu noi cum rămâne????
miercuri, 9 decembrie 2009
Iar n-am chef...
Pe bune, chiar n-am chef... Sunt obosită... Vreau vacanţa de iarnă mai repede. Repede cum o iau copiii. Adică de luni începe vacanţa oficială a copiilor. A mea nu, nu începe de luni. Eu lucrez cu drag şi spor. Mai degrabă fără drag şi fără spor. Sper măcar să ne dea şi nouă liber pe 24 şi pe 31... să stăm de două ori câte 4 zile acasă... Nu plecăm nicăieri de sărbători. Şi nici nu ne pare rău. Ne pare bine că stăm acasă. Suntem tare casnici amândoi. Ne place în schimb să avem casa plină de musafiri. Şi o să avem şi anul ăsta. Deşi numai musafiri nu mai sunt ei, sunt de-ai casei. Nu mă simt obligată nici să le fac cafeaua dimineaţa şi nici să le pun masa. Totuşi o fac. Pentru că îmi face plăcere. Cred că de Crăciun mergem la tata la ţară, sau poate o veni el la noi... Revelionul o să fie mai ales pentru copii. Anul ăsta o să facem revelionul cu familia Ene şi alţi prieteni cu copii. Probabil o să se adune cam 6-7 copii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani, ceea ce însemnă o distracţie garantată. Mai ales pentru ei. Noi ne-am propus să jucăm un remi. Şi să ne simţim bine. Abia aştept.
Aşadar, aştept zilele libere. Dar mai e până la ele. Până atunci trag de mine să mă duc la culcare seara, trag de mine să mă trezesc dimineaţa, trag de mine să îmi fac treaba la birou, trag de mine să fac câte ceva pe acasă...
Mai e cineva aşa ca mine?
Aşadar, aştept zilele libere. Dar mai e până la ele. Până atunci trag de mine să mă duc la culcare seara, trag de mine să mă trezesc dimineaţa, trag de mine să îmi fac treaba la birou, trag de mine să fac câte ceva pe acasă...
Mai e cineva aşa ca mine?
sâmbătă, 5 decembrie 2009
Suntem cuminti!!!
Pe bune, mosule, chiar suntem cuminti :))Vii pe la noi? Ilinca se joaca frumos, nu se cearta cu Luca, e drept ca nici curat in urma ei nu face :)), dar nu tipa, nu se tavaleste pe jos si se poarta frumos. Luca zice ca ii e somn, sa nu-l crezi, mosule, vrea sa se culce doar ca sa treci pe la noi sa ii lasi cadourile in ghete, mai devreme. Bunicu sta cuminte in fotoliu si coase la goblen :)) Si asculta stiri. Si el a fost cuminte, ne-a facut sarmale si niste cozonaci dumnezeiesti, merita un cadou. Mami nu tipa la copii, se uita la ei cat is de cuminti. Chiar a facut si o ciorba azi, deci se cheama ca a gatit, deci a fost cuminte. Iar tati chiar e cel mai cuminte. E singur acasa. Deci e fericit. Si cuminte. In concluzie plecam din fata laptopului si ne ducem sa ne curatam ghetele. Te asteptam, mosule!!!
PS: sa nu uiti nici de prietenii nostri, mai ales de scumpa de Roxana care iti spune "MIŞCULAIE"
PS: sa nu uiti nici de prietenii nostri, mai ales de scumpa de Roxana care iti spune "MIŞCULAIE"
miercuri, 2 decembrie 2009
prima pedeapsă
Ieri, domnişoara Ilinca şi-a căpătat prima pedeapsă adevărată. Pe care şi-a cerut-o cam din momentul în care a deschis ochii. Vârsta asta de 3 ani îmi scoate mie peri albi. A început să bâzâie cam de când s-a trezit şi nu s-a lăsat. Şi pe măsură ce rezolvam cu calm motivele bâzâielilor, ea găsea alte motive şi alte motive. Când să ieşim pe uşă să plecăm la paradă, Ilinca noastră se tăvălea pe jos la ea în cameră- îmbrăcată cu geaca, căciulă şi mănuşi. Se tăvălea pentru că nu o lăsase tati să ia 3 jucării de pluş cu ea afară la plimbare. Tati îi explicase calm că nu se poate să le ia pe toate 3, o să le piardă şi apoi urlă mai tare după ele. Ea nu şi nu. Ea se tăvălea pe jos. Şi atunci m-am enervat şi am înteput să ţip. Evident, ea urla mai tare. Problema e că se speriase şi bietul Luca. M-a văzut că mă dezbrac şi a crezut că nu mai plecăm. Aşa că urla şi Ilinca, urla şi Luca şi io ţipam ca o isterică. Mi-am pierdut cumpătul. Recunosc. Aşa că am sunat-o pe Dana, am rugat-o să mi-l ia pe Luca şi am rămas cu Ilinca acasă. Văleu şi ce s-a mai văitat, şi ce a mai urlat, şi ce s-a mai tânguit şi ce a mai plâns cu vorbe de genul "pe mine nu ma mai iubeşte nimeeeeeeeniiiiii!!!!" După vreo oră s-a calmat. Brusc. Nu şi-a cerut iertare, dar a devenit o bomboană de copil. A făcut ordine în camera lor, a adunat jucării, şi-a luat singură de mâncare, s-a jucat în cameră fără să înşire jucării prin toată casa... Sper să ţină minte pedeapsa asta, să nu o mai luâm mâine de la capăt... E tare încăpăţânată şi nu pot să o conving nicicum când o apucă isteriile... Dă-mi Doamne răbdare şi putere să trec şi peste perioada asta...
marți, 1 decembrie 2009
planuri patrioate
Azi mergem sa vedem soldatii :)) Deci suntem patrioti. Am mai fost si in alti ani, poate gaseste Dana pozele, mie imi e greu ptr ca arhiva noastra foto e varza. Si poate reusim sa prindem si momentul aprinderii luminilor de sarbatoare in oras, daca azi s-or aprinde... Voi ce faceti azi?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)