sa nu ne plictisim

Sa nu ne plictitim niciodata,Dzeu ne-a dat-o pe Ilinca :))

In masina galagie multa. Mami nu prea mai avea rabdare. Luca propune sa ne jucam jocul "tacerii", cine tace pana ajungem. Ilinca e de acord si incepe sa turuie, evident: "la popaaa la poartaaaaa, e-o pisica moartaaa, cine-o rade si-o vorbi s-o manance cu marar si cu pastrama usturata" :))

Asta seara la culcare. Vine miorlaindu-se in bucatarie, dupa ce tati a ametit o poveste. Eu: Ilinca, vrei sa vin sa stau cu tine? Ea: "Nuuuu, am venit sa stau EU cu tine, nu vezi?"

Intr-o seara a devenit brusc un catel. Statea sub masa din sufragerie si ne lingea pe picioare. M-am tot rugat de ea sa iasa de acolo, ea nu dorea. Asa ca am pus masa, n-am mai negociat nimic cu ea. Ea tot acolo. Io tot ziceam: "iesi de acolo ca darami masa". A iesit intr-un final. Cu fata de masa pe cap, a daramat tot ce era pe masa. Noroc ca nu umplusem farfuriile...