Din curiozitate, am căutat pe dex online definiția substantivului "dorinţă". Am găsit 14 definiții. Asta mi-a plăcut cel mai mult: "aspirația sufletului de a poseda un bine". Sufletele noastre merită, când și când , un bine. De fapt, sufletele noastre merită constant un bine, doar că uităm așa de ușor acest lucru simplu... Binele sufletului aduce bine trupului. Binele sufletului meu aduce bine celor din jurul meu. Binele sufletului meu îmi aduce mie un bine. Și vreau să îmi fie bine.
Ieri a fost ziua în care mi-am dus la îndeplinire o dorință. Dorința mea a venit în sufletul meu vara trecută , când mi-am dat seama, după mult timp, că vreau un tatuaj cu un flamingo. Un flamingo care mă duce mereu cu gândul la un om minunat, ce mi-a fost alături jumătate din viaţă și pe care o să îl port în suflet, cu iubire si recunoștință, pentru tot restul vieții mele. Iubirea și recunoștința nu au venit ușor în sufletul meu, am muncit să le aduc aici, dar acum știu că nu vor mai pleca niciodată...
La începutul săptămânii trecute am trimis mesaj la persoana aleasă de mine să mă ajute să îmi îndeplinesc dorința. Am schimbat câteva vorbe, am spus ce vreau, n-am stabilit nimic concret. Ieri de dimineaţă mi-am amintit de asta și mi-am propus să revin cu un mesaj. Nu a fost nevoie. A revenit el cu un mesaj și m-a întrebat dacă pot veni la ora 4, cineva anulase o programare. Sigur că o anulase. Era chiar ziua în care Universul a hotărât ca e cazul să mi se îndeplinească dorinţa ce-o dorisem. A fost o după amiază pe care am pus-o în borcanul meu cu frumos. A fost o după amiază în care m-am simțit tare bine, în ciuda durerii, care a fost suportabilă. Sau, poate , dorința mea a fost prea mare și nu am mai simtit durerea, habar n-am. Ceea ce știu, însă, este că am întalnit un om de care aveam nevoie, ieri, în viața mea. Care m-a scos dintr-o stare de amorțeală și de blegeală în care intrasem de câteva zile, pe care o conștientizam, dar nu reușeam să îmi găsec resursele să ies din ea. Un om căruia îi spun mulțumesc petru că a venit în viața mea. Am plecat de acolo cu sufletul zâmbind, emoționată, ca o puștoaică îndrăgostită. Îndrăgostită de mine, de curajul meu și de derminarea mea de a-mi îndeplini dorințele. Și cu un oarecare regret că nu am tăria și curajul de a duce la îndeplinire chiar tot ce îmi propun...
Atât e de ușor să îți îndeplinești o doință. Fă-o și tu! Ai senzația, apoi, că poți cuceri lumea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu