Ce contează ce vreau eu?

Aș vrea să mă trezească cineva și să îmi spună că ultimele 4 luni si 3 săptămâni au fost un vis urât. Aș vrea să am o rețetă magică care sa mă ajute să mă opresc din plânsul asta care a început sâmbătă dupa amiaza. Aș vrea ca totul sa fie ca înainte. Aș vrea să nu fim obligați să trăim ceea ce trăim noi acum, împotriva voinței noastre...

Aș vrea să te avem lângă noi in casă, sa faci misto de noi si sa ne cicalesti, sa ma ajuți in bucătărie si să mă bombăni ca iar fac prea multă mâncare... Chiar si Simona ar fi vrut sa faci mișto de ea, ca iar nu face nimic. Probabil ca si Costi ar fi vrut să faceți, iarăși,  o poză din aia de pus pe frigider, cu un decor învechit din Orășelul Copiilor. Aș fi vrut să nu târăsc singură de bradul de Crăciun, căci, efectiv, l-am târât până acasa. Aș vrea să pun 3 cadouri sub brad, nu doar două. Aș vrea să am cui sa ii spun ce inel de la pandora vreau să îmi aducă Moșul. Aș vrea să ne fie casa plina cu tine, cu noi. Mereu am iubit Crăciunul. E primul an când îl urăsc. Nu vreau sa mi se mai ureze Crăciun fericit. Chiar nu mai vreau.

Sunt sigura ca si copiii noștri ar vrea sa nu se fi schimbat nimic in viata lor. 4 luni si 3 saptamani mai tarziu tot nu stiu sa le alin suferințele. Mă simt la fel de inutilă și de neputincioasă. Si mi se pare ca nu am învățat nimic în tot timpul ăsta. Parcă l-am trăit degeaba.

Aș fi vrut să nu o aud pe Ilinca spunandu-mi ca nu se simte prea festivă.

Aș fi vrut să nu ne plimbăm singuri prin Germania, aș fi vrut să ne aștepți tu in aeroport la Frankfurt. Aș fi vrut să vedem impreuna Heidelbergul. Aș vrut să bem impreuna un vin fiert. Aș fi vrut să te văd dând ochii peste cap, în timp ce vizitam a zecea oară un târg de Crăciun. Aș fi vrut să ne întoarcem patru, asa cum era planul.

Mi se pare ca vrem atat de putin... Si totusi vrem atat de mult... În mod evident, nu conteaza ce vreau eu, ce vor ei...

Oare ma mai fac vreodată bine? Oare copiii noștri se vor face vreodată bine? Oare va  veni o vreme când vom putea sa spunem ca suntem bine? Habar n-am... Probabil ca prea mândru de mine nu esti zilele astea, dar atât pot acum... poate ca mâine am sa pot mai mult. Sau poate ca nu...