Ileana și fotbalul. Episodul 5.

M-am gândit ca poate v-oți fi săturat numai de poze de pe stadioane. Am zis să strecor și-o poză cu Dunărea. Și, în plus, Ileana și Dunărea, împreună cu hanoracul pe care scrie PORC (furat de la copilul mai mic, care nush dacă l-a furat sau împrumutat de la copilul mai mare) arată mai bine decât stadionul. Pe care îl întrezăresc cu greu printr-un geam care cred că a fost șters ultima oară când a plecat din fabrică Pe stadionul ăsta presa stă la cutie. Mă simt puțin ca la zoo, dar poate sunt cârcotașă. Nu mă băgați în seamă Dacă m-ar întreba cineva ca ce animal de la zoo mă simt, aș alege gazela Acuma, unii mai răutăcioși, ar zice (probabil) că aduc a gazelă în prag de pensionare Dar nu plec eu urechea la gura lumii.

Să trecem la fotbal. Habar n-am dacă și ăsta e derby sau nu, dar azi FC Buzău joacă în deplasare, cu Oțelul Galați, în partida contând pentru Etapa a IV-a a play-offului de promovare al Ligii a II-a (sper că este apreciat limbajul elevat, da? M-am străduit, jur ).

Ai noștri sunt pe locul 5 din 6 înainte de meciul ăsta. Au făcut egal cu Dinamo (1-1), egal cu Poli Iași (1-1) și egal cu Unirea Dej (0-0). Hai, că poate azi e cu noroc și ies învingători

Ia, că nici n-a început meciul și se întâmplă ceva interesant. Doi domni flutură două steaguri uriașe pe teren. Alt domn, în mijlocul terenului, ține o tobă maaaaare în brațe, în timp ce al patrulea domn dă cu sete în ea. Ori nu e toba lui, ori și-a amintit cât de tare l-a supărat nevasta înainte de meci. Spectatorii (care nu-s deloc puțini) sunt toți în picioare și aplaudă. Crainicul zice că e cel mai frumos moment din România. Așa o fi, nu-l contrazic. Mie mi s-a părut cel mai frumos momentul când am băut o cafea pe faleză, lângă Dunăre. A mai trecut și o șalupă pe lângă mine, a făcut și niște valuri, doi copii cereau înghețată, trei rațe se legănau pe ape. Aș zice că frumusețea e subiectivă.

Hopa!!! Când să mă vait că nu pot să vă relatez partida minut cu minut (ori tabela e stricată, ori se face economie la curent, ori o mai fi una care merge pe undeva și n-o văd eu), au dat ai lor gol. Am aflat (de la crainic, mulțumesc!) că e minutul 3 abia Hai, că mai sunt măcar 90 pân' la final, mai au timp ai noștri să câștige (sunt o optimistă incurabilă, jur).

Nush ce minut e, dar abia acum m-am prins că scorul e afișat pe afișajul electronic care înconjoară terenul Sunt un fin observator, as zice. Adică mă laud sigură

Pe holul din spatele meu se întâmplă o agitație. Cineva zice ceva de tabelă (deci nu m-am înșelat, chiar e defectă) și altcineva caută o șurubelniță. Aproape că-mi vine să mă duc să le aduc una de la mașină.

Ocupată fiind cu scrisul, nici n-am simțit când s-a scurs prima repriză. E drept, că nici nu s-a mai întâmplat nimic notabil pe teren, dacă nu s-a mai auzit glasul crainicului. Din tribună se mai aude câte un "huo" suav. Nicio înjurătură ieșită din comun. Oameni politicoși la Galați, n-am a le reproșa nimic deocamdată.

Nu, că la pauză tre sa ies din cutia asta și să mă așez undeva, în tribună. Prea frumos cântă oamenii ăștia pe stadion. La cutie nu se simte așa bine vibe-ul spectatorilor. Sunt mulți. E stadionul aproape plin. Cred că nevestele sunt cele mai fericite, nu se mai împiedică de bărbați prin casă. Vopsesc ouăle, frământă aluatul pentru pască și fac drobul în liniște

Fiindcă mi se cam descarcă telefonul, mă văd nevoită să public acest text înainte de finalul partidei. Oricum e transmisă și la TV, deci nu vă e baza în mine pentru a afla deznodământul

Țineți aproape pentru alte cronici spectaculoase ale unor meciuri pe care, cel mai probabil, le puteți vedea și la televizor. Acestea fiind spuse, vă mulțumesc pentru atenție. Dacă ați avut răbdare să citiți până la final, înseamnă că vă plictiseați rău Vă pupă fata! Kisses from Galați!

#IleanaSiFotbalul