Drum bun, iubire!

Let's Never Stop Falling in Love - Pink Martini

I wish a falling star could fall forever

And sparkle through the clouds and stormy weather

And in the darkness of the night

The star would shine a glimmering light

And hover above our love

Please hold me close and whisper that you love me

And promise that your dreams are only of me

When you are near, everything's clear

Earth is a beautiful heaven

Always I hope that we follow the star

And be forever floating above

I know a falling star can't fall forever

But let's never stop falling in love

When you are near, everything's clear

Earth is a beautiful heaven

Always I hope that we shine like the star

And be forever floating above

I know a falling star can't fall forever

And let's never stop falling in love

No let's never stop falling in love

Dragă Alexandre,

Era melodia noastră. Încă îmi amintesc foarte bine momentul când am ales-o amândoi... Acum ești steaua mea, steaua noastră, care ne veghează de undeva de sus. N-aș fi vrut să fii așa devreme îngerul nostru păzitor. Poate că am mai fi avut lucruri de făcut în viața asta, împreună. Sau poate că nu, din moment ce Dumnezeu te-a ales să îi fii înger. Cine suntem noi să ne împotrivim voinței Lui? Am așa de multe să îți scriu, că parcă mi s-au învălmășit ideile în minte și nu mai știu cu ce să încep... Azi îmi beau cafeaua în cana pe care ți-am dăruit-o de un Crăciun. Ieri Luca a plecat la sală cu unul din tricourile tale preferate pe el, cel pe care scrie Alexander. A zis că îl poartă în memoria ta. Nu așa trebuia să fie, trebuia să îl poarte fiindcă i-ai fi spus tu că poate să îl poarte. Niciunul dintre noi nu se poate concentra la nimic. Fiindcă gândul ne zboară doar la tine. Ne uităm la telefoane și parcă așteptăm totuși să ne suni. Ziceam odată că dorul doare. Abia acum înțeleg cu adevărat cât de tare poate dorul să doară. Doare fizic. Și nu știm cum să-l facem să nu mai doară. Pentru că nimeni nu știe să ne spună cum putem face asta. Probabil că doar timpul ne va ajuta, dar asta înseamnă că trebuie să avem răbdare. Și nu-i ușor deloc să ai răbdare.

Ascult Pink Martini și plâng. Când îmi erai aproape, totul era simplu, pământul chiar părea un rai. Acum totul e o ceață. Și noi ne simțim ciuntiți. Într-una din zilele trecute am realizat brusc că singurul loc în care mă simțeam în totală siguranță erau brațele tale. Îmi era așa de ușor să mă ghemuiesc lângă tine, să mă simt în siguranță și să realizez apoi că pur și simplu am atâta putere, încât pot cuceri lumea... Care mai e acum locul meu unde să mă simt în siguranță? Care??? Mă simt ca o frunză în bătaia vântului. Și totuși știu că trebuie să pot orice. Dacă am putut să le spun copiilor noștri că tatăl lor nu mai este în viață, înseamnă că ar trebui să pot face orice. 

Știu că ești pe lângă noi. Te simt. Știu că i-ai promis Andrei, în vis, că totul va fi bine. Știu că ne trimiți tot felul de semne, le vedem, noi cei care am rămas să plângem după tine. Te-am visat că mă strângeai în brațe și mă sărutai. Și erai uimit că încă îmi simțeai atingerile și săruturile. Să știi că și eu le-am simțit pe ale tale. Și o să le simt toată viața mea. Tânjesc după ele. Pentru că ai fost și vei fi mereu sufletul meu pereche. Săptămâna trecută Ilinca îmi pipăia degetul să vadă dacă port verigheta. Cum să n-o mai port? Nu e doar o verighetă, e un simbol. Al vieții mele cu tine. Am avut parte de 20 de ani minunați. Am făcut atât de multe lucruri frumoase, Cele mai frumoase și mai bune lucruri făcute de noi se numesc Luca și Ilinca. Și ți-am promis și mi-am promis și le-am promis că o să fac tot ce îmi stă în putință să am grijă de ei, să le fie bine în viața asta. Și acum îți mai promit ceva: că nu vor uita niciodată ce tată bun ai fost pentru ei. Și că nu vor uita niciodată ce înseamnă iubirea dintre doi oameni. Și respectul. Și bucuria de a trăi împreună.

Faptul că a doua zi după ce ai trecut într-o altă lume am făcut un bilanț al vieții noastre împreună și că am ajuns la concluzia că nu regret absolut nimic mi-a umplut sufletul de bucurie. Și mi-l umple zi de zi. Să ajung la concluzia că după 20 de ani nu am regrete, e o mare ușurare pentru sufletul meu. Și ce dacă ultima noastră discuție, despre permisele de pescuit, s-a terminat prin a mă lua de tine? Chiar mi se părea că ai mai mult timp decât mine și că te poți ocupa tu de ele, eu eram ocupată să calc, după ce gătisem jumătate de zi. Acum îmi dau seama că nu mai aveai timp. Timpul e ceva relativ. Pare că îl avem și totuși nu îl avem. De aceea mi-am promis să trăiesc ca și cum fiecare zi ar fi ultima mea zi... Cu bucurie și cu recunoștință. Fiindcă, așa cum îi explicam Ilincăi, nu noi alegem când ne naștem, și când murim. Însă noi alegem cum trăim între cele două momente. Și e datoria noastră față de Dumnezeu, față de noi și acum față de tine să ne trăim viața frumos și fără regrete. Așa că ăsta este planul nostru, să știi. Să învățăm să trăim din nou, fără tine. Să luăm viața de la început, cumva. Știm că ne vei fi mereu alături și că mereu vei avea grijă de noi. Asta nu înseamnă că nu vor mai curge râuri de lacrimi. Vor curge, dar apoi ne vom simți puternici. Și vom lupta ca viața noastră să fie bună în continuare. Știi că avem oamenii potriviți lângă noi. Minunați oameni ne-a adus viața alături. Când am realizat, în biserică, că sunt înconjurată de oamenii noștri, brusc m-am simțit liniștită și protejată. Știu că tu i-ai așezat în jurul meu și că a fost un mesaj de la tine. Și mai știu că acum ești un suflet luminat și puternic. Dacă adunăm puterea noastră cu puterea ta, dintr-o altă dimensiune, sigur totul va fi bine și lucrurile se vor așeza bine. Și iar ajung la faptul că trebuie să învăț să am răbdare. Răbdarea nu a fost punctul meu forte, după cum bine știi. Dar, de dragul tău și al copiilor, voi învăța să am și răbdare.

O forță divină te-a ajutat să îți iei rămas bun, treptat, de la lumea asta, în ultimele luni. Pentru că nimic nu e întâmplător. Ai apucat să vezi locuri pe care nu le văzuseși niciodată. Ai apucat să mai vii căteva zile acasă, chiar dacă nu erau programate. Și mi-ai spus că niciodată nu te-ai simți mai relaxat și mai fericit să fii cu noi. Chiar mi-ai cumpărat și un tricou negru, deși niciodată nu mi-ai luat haine negre. Ai pucat să te vezi cu oameni dragi ție, mulți. Să vorbești cu unii cu care nu mai vorbiseși demult. Dând timpul înapoi, chiar realizez că ai apucat să îți iei rămas bun. Sper că ești liniștit, dragul meu...

Toate visele mele au fost cu tine și despre tine... Deși acum câțiva ani am avut unul în care am visat că muriseși, l-am alungat iute fiindcă mi-ai spus să nu mă mai uit la toate prostiile alea de seriale la care mă uitam... Și totuși, cu trei zile înainte să pleci de pe lumea asta, am visat că îmi refăcusem viața alături de un alt bărbat. A fost singurul meu vis în care tu nu erai cu mine. Ai râs de mine, ai făcut mișto, așa cum făceai mereu. Eu am avut puterea să îți povestesc visul meu, tu ai avut puterea să răzi de mine. Uite că acum nu mai e de râs, e cam de plâns...

Zilele astea, facebook-ul e plin de amintiri cu noi 4. An de an, clipă de clipă, am construit împreună amintiri frumoase. Fiindcă acum îmi dau seama că acum doar cu astea rămânem. Fizic, mi se face rău să le deschid. Dar știu că va veni o zi când voi putea face asta și fără să sufăr.

Cu toții ne simțim mai săraci, și totuși mai bogați fiindcă te-am avut în viețile noastre. Nu credeam că am să văd vreodată un preot care plânge, în timp ce se roagă pentru sufletul tău. Nu-mi imaginam vreodată că toți cei cinci preoți care te-au condus pe ultimul drum își vor uni forțele, de bunăvoie, să facă asta. Nu credeam că am să simt vreodată cum pur și simplu te desprinzi de lumea asta. Desprinde-te în continuare, iubire, și vezi-ți de drumul tău. De treburile de pe lumea asta mă voi ocupa eu în continuare. Și iarta-mă, te rog, dacă ai să mă mai vezi plângând și căzând. Promit că mă voi ridica de fiecare dată!