Concursul si prastia

Nu, nu e nicio legatura intre un concurs si o prastie. Desi unii ar putea crede ca facem vreun concurs de tras cu prastia. Nu, stati linistiti, iubitori de vrabiute, nu facem un concurs de tras cu prastia in vrabii. Desi ar merge unul de tras in miile de ciori la se plimba pe deasupra cartierului. Una dintre miile de ciori de care vorbeam a binevoit aseara sa-si faca nevoile fix pe geaca mea. Asa ca am venit acasa cantand cantecul ala stupid invatat in copilarie "pe o baraaaaa, se .......... o cioaraaaa" (fill in the blanks) si i-am amuzat teribil pe copii carora li s-a parut o intamplare extrem de amuzanta. :)

Concursul si prastia sunt highlight-urile zilei de azi din viata unui baietel de 9 ani. De dimineata a plecat la concurs fara sa mai planga, ca data trecuta. Avea ceva emotii, dar nu s-a mai lasat cu bocete. E un progres pentru el. Si prastia facuta cu drag de bunicul e cel mai asteptat moment al zilei. Mergem la bunicu' sa luam prastia. Acum ceva vreme Luca mi-a spus ca ii trebuie musai o prastie. De unde sa fac eu rost de o prastie, mama draga? Am pasat responsabilitatea catre bunicul. Asta face un bun manager, nu? Traseaza sarcini. Si bunicul, dragul de el,  avand o sarcina atat de importanta, a cautat o cracutza din care a cioplit cea mai frumoasa prastie pentru cel mai frumos nepot. A cioplit-o, a curatat-o, a lustruit-o si acum il asteapta pe Luca. :) Sa vedem acum ce victime gaseste. Probabil bietul Nero, cainele mare si bleg. Sau poate gaina Sageata, preferata lui bunicul. O sa tragem nu cu pietre, ci cu bucatele de hartie. Promitem.

Si va dorim un weekend minunat!