Guest post by Luca Ştefan Adamescu: Andilandi

Acum ceva vreme, Luca a primit în dar de la o doamnă minunată nişte cărţi. Pe care le-a citit cu drag şi plăcere. Şi şi-a dorit cumva să îi mulţumească Sânzianei Popescu pentru darul ei. Aşa că a muncit el o vreme şi a făcut o recenzie a cărţilor, aşa cum s-a priceput el la cei aproape 12 ani pe care îi are. Redau textul mai jos, cu menţiunea că nu am umblat pe el decât să pun diacriticele la locul lor :)

„Andilandi” este o serie de cărţi foarte frumoase.

 „Călătoria lui Vlad în Celălat Tărâm” a fost  volumul meu preferat deoarece am făcut  cunoştinţă cu personajele principale: Vlad şi Calul Năzdrăvan.

Când Vlad a aflat că va avea fraţi gemeni a dorit să plece imediat de acasă, cuprins de gelozie şi aşa a ajuns în Celălat Tărâm, unde a devenit un Făt - Frumos sau, în ochii altora, magnificul Cărăuş care are ca sfătuitor şi ajutor de încredere pe Calul său Năzdrăvan. Aventura lor se întinde de-a lungul pădurii în care el a fost păzit de Calul Năzdrăvan şi de Andilandi. 

Momente foarte interesante au fost atunci când a fost prins de către Căpcăuni şi a fost dus la Şcoala Solomonărească, un loc unde se nasc balaurii. Cărăuşii, care au dat-o pe Andilandi de bună voie, devin nişte oameni răi şi cu o sete nebunş de a face rău.

Un alt moment interesant a fost când a fost atras de mrejele Craiului Aram. Dar aceste momente rele au fost compensate de către vizita la Blajini, cei mai buni oameni din lume şi când a făcut o vizită şi Uriaşilor, niste Blajini mai mari.

Dar eroul nostru a dus Pasărea înapoi la Sânziene şi la sfârsit a fost dus înapoi în dimineaţa în care a plecat de acasă, de data aceasta cu gândul că părinţii or să aibă timp şi pentru el şi că îi vor da şi lui câtă dragoste pot să îi ofere.

În al doilea volum,  „Aventura gemenilor dincolo de Poiana Vie”, forţele răului încep să prindă din ce în ce mai mult avânt. În aceste momente era nevoie de un Cărăus serios. Atunci, în pădure a intrat un duet de gemeni din familia lui Vlad. Andrei si Lucia erau cei de care ar avea nevoie acest tărâm. Andrei era tulburat de un egoism ce nu putea fi oprit, iar Lucia nu putea sa facă nimic singură. Aşa că au intrat in Poiana Vie, un loc în care totul e colorat în toate felurile. Aici, ei primesc de la Sânziene mai multe daruri ce îi vor ajuta pe drum.

În drumul lor spre Ursitoare ei dăruiesc Piticilor din darurile lor. Atunci când au plecat de la ei, au fost duşi de un trenulet spre Uriaşi. Acolo au luat energia necesară drumului şi au continuat împreună cu Andilandi, călăuziţi fiind de către Calul Năzdrăvan.

După ce au plecat de acolo, au fost conduşi pe deasupra Regatului Căpcănilor. Când copiii zăriră cum arăta, s-au minunat nespus văzând că are şcoli şi cantine si bucătării. Este drept să spunem că aceste fiare au ajuns nişte animale ce au sezon de vânătoare şi de pescuit şi că aici căpcăunii au ajuns un neam ce a început să cunoască bunele maniere. Dar n-au putut să stea chiar atât de mult aici si au continuat călătoria. Când au ajuns la zmei a fost prăpăd si jale. Au fost închişi, dar au scăpat la limită, cu un mic ajutor. O dată ce ajunşi în Grădina Blajinilor, au fost micşorati si bagaţi în Palatul Albinelor. Au fost poftiţi de Crăiasa lor şi au stat să admire cât de frumos acolo şi în Grădina Blajinilor. Doar că, la un moment dat, toată grădina a ars din cauza unei zmeoaice care a fost răpusă de către albine.

Când au plecat de la Blajini, s-au îndreptat către Lacul Ursitoarelor. Aici Andrei a fost răpit în adâncuri, unde a luptat pentru a-i ajuta pe Pitici. Lucia a returnat pasărea Ursitoarelor, doar că atunci a început să cânte deoarece a fost luată de către Iele. Ursitoarele au luat pasărea înapoi, iar Ielele au întinerit peste măsură, devenind copile. Atunci, cei 2 gemeni au fost duşi acasă cu învăţăturile dobândite din această aventură.

În al treilea volum al acestei serii, „Drumul Anei prin Valea Plângerii”, aventura se bazează pe o nouă Cărăuşă. Numele ei este Ana. Celălalt Tărâm a ajuns din rău în mai rău. Forţele răului au ajuns să stăpânească aproape tot tărâmul. Forţele răului nu mai respectă  regulile transportării lui Andilandi. Momente interesante ale cărţii s-au întâmplat atunci când Ana a ajuns în Peştera Piticilor, descoperindu-le secretele. Altele au fost când aproape ca a ajuns o zmeoaica. Momentele culminante au fost atunci când Ana aproape s-a transformat într-o Drăgaică, dar a fost salvată de către familia sa. Celălalt moment a fost atunci când s-a întâlnit cu  Solomonarul Măr. Ei s-au dus în Şcoala Solomonărească. Acolo şi-a întâlnit tatăl, care s-a dovedit a fi un om rău. După aceea, Ana returnat pasărea  Sânzienelor şi toate forţele binelui au câştigat mai mult teren.

Al patrulea volum, „Istorioare cu cosiţe”, este format din cinci povestioare: Povestea Vâlvei care iubea violetele, Cea mai mică dintre Zâne creşte mare, De-a Zmeii şi Blajinii, O zi din viaţa unei Doamne şi Sânzienele şi Castelul de Fum din Poiana Vie.

Părerea mea despre această serie este una foarte bună, mai ales deoarece îmi place stilul fantastic. Acestă carte este în stilul basmelor. Şi o recomand cu drag tuturor!